Bujorii de stepă (Paeonia tenuifolia) aflaţi în Rezervaţia botanică de la Zau de Câmpie, unica din Europa şi cel mai înalt loc din lume în care această floare s-a adaptat, au răsărit mai târziu din cauza temperaturilor scăzute din această primăvară, iar primele flori ar putea să apară la sfârşitul lunii aprilie sau la începutul lunii mai.
„În 2014, bujorul de stepă bătea un record la capitolul înflorire. Pe data de 5 aprilie apăreau primele flori, într-o primăvară timpurie cu temperaturi ridicate. Acum plantele au doar câţiva centimetri, aveau 5 cm înainte de frigul din ultimele zile, care i-a făcut să stagneze. Deşi se anunţa încălzirea vremii în această săptămână, la Zau de Câmpie e destul de rece şi cred că asta îi va mai întârzia. În aceste condiţii, cred că primele flori ar putea să apară undeva la sfârşitul lunii aprilie sau începutul lunii mai”, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, custodele rezervaţiei, Ciprian Cenan.
Bujorii de stepă de la Zau de Câmpie înfloresc în perioada aprilie-mai, uneori până în iunie, şi rămân înfloriţi doar şapte zile, au o înălţime între 10 până la 30 de centimetri şi au florile de culoarea roşu aprins, fapt ce le conferă un farmec unic.
Rezervaţia de la Zau de Câmpie este situată pe cel mai înalt loc din lume la care această plantă s-a adaptat, adică la peste 450 de metri, lotul de jos, iar diferenţa de nivel până la lotul de sus este de circa 25-30 de metri.
Rezervaţia mureşeană este situată la 5 kilometri de centrul comunei Zau de Câmpie şi a fost înfiinţată în 1932 de academicianul Alexandru Borza, considerat fondatorul şcolii româneşti de botanică, suprafaţa iniţială era de 2,5 hectare, iar primul custode, Marcu Sâncrăianu, a extins-o la 3,5 hectare, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Sursa- Agerpres.ro